Susținem afacerile sociale din spațiul rural.

Newsletter: Economie socială – Ce mai este nou

Broșură: Impactul economiei sociale în România

Viitorul economiei sociale

În timp ce promovarea eficientă a unei întreprinderi sociale ajută la creșterea vizibilității și atragerea de clienți și susținători, sunt necesare și alte elemente esențiale pentru a construi un model de afacere sustenabil, capabil să producă impact social real.

Un prim aspect crucial este dezvoltarea unui model de afacere clar și bine structurat. O întreprindere socială trebuie să găsească echilibrul între generarea de venituri și misiunea socială pe care și-o asumă. Aceasta nu poate funcționa doar pe baza donațiilor sau a granturilor, ci trebuie să asigure fluxuri financiare stabile, astfel încât să poată opera independent pe termen lung. Sursele de finanțare trebuie să fie diversificate, combinând vânzarea de produse și servicii cu accesarea de fonduri europene, parteneriate strategice și, acolo unde este posibil, investiții de impact.

De asemenea, managementul și guvernanța eficientă reprezintă piloni esențiali în dezvoltarea economiei sociale. Conducerea unei astfel de afaceri trebuie să îmbine competențele de business cu un angajament ferm față de obiectivele sociale. Structura organizațională trebuie să fie clară, iar procesul decizional transparent, astfel încât atât echipa, cât și partenerii și comunitatea să înțeleagă direcția și impactul întreprinderii.

Un alt element fundamental este măsurarea impactului social. O întreprindere socială nu se limitează doar la profit, ci urmărește să producă schimbări pozitive în comunitate. Din acest motiv, este esențial să monitorizeze și să comunice rezultatele obținute, fie că este vorba despre locuri de muncă create pentru grupuri vulnerabile, resurse reciclate, servicii sociale oferite sau alte beneficii generate pentru societate.

Inovația și adaptabilitatea sunt, de asemenea, factori determinanți pentru succesul economiei sociale. Piața este într-o continuă schimbare, iar întreprinderile sociale trebuie să fie capabile să răspundă rapid la noile cerințe. Integrarea tehnologiilor moderne, digitalizarea și utilizarea unor metode noi de producție sau distribuție pot contribui semnificativ la eficiența și competitivitatea acestora.

Un alt aspect important este dezvoltarea capitalului uman. Multe întreprinderi sociale lucrează cu persoane din medii defavorizate sau cu dizabilități, ceea ce face ca programele de formare profesională și mentorat să fie indispensabile. Asigurarea unor condiții de muncă decente și sprijinirea angajaților în dezvoltarea lor profesională contribuie nu doar la performanța afacerii, ci și la îndeplinirea misiunii sociale.

Colaborarea și construirea unor rețele de sprijin reprezintă un alt factor cheie. Economia socială funcționează cel mai bine atunci când întreprinderile sociale, autoritățile publice, ONG-urile și companiile private colaborează pentru a crea un ecosistem favorabil. Parteneriatele strategice pot deschide oportunități noi, fie că este vorba de finanțare, distribuție, promovare sau schimb de bune practici.

În era digitală, accesul la tehnologie joacă un rol crucial. O întreprindere socială trebuie să fie prezentă online, să utilizeze platforme digitale pentru promovare și vânzări, dar și să implementeze soluții moderne care să optimizeze costurile și să îmbunătățească eficiența operațională. Comerțul electronic, crowdfunding-ul sau utilizarea soluțiilor fintech sunt doar câteva dintre opțiunile care pot aduce valoare adăugată unei astfel de afaceri.

Pe lângă toate acestea, un aspect fundamental este cunoașterea și respectarea legislației specifice economiei sociale. În România și în Uniunea Europeană există reglementări care sprijină dezvoltarea acestui sector, iar întreprinderile trebuie să fie la curent cu oportunitățile legislative, fiscale și financiare de care pot beneficia.

Nu în ultimul rând, comunicarea și implicarea în comunitate sunt esențiale pentru consolidarea economiei sociale. O întreprindere socială nu trebuie doar să își promoveze produsele sau serviciile, ci și să mențină un dialog constant cu publicul său, să organizeze evenimente, să educe consumatorii și să își construiască o imagine autentică și de încredere.

În concluzie, o economie socială funcțională și sustenabilă nu se bazează doar pe marketing, ci și pe o strategie solidă de afaceri, finanțare diversificată, management eficient, impact social clar măsurat, inovație, dezvoltarea capitalului uman, colaborare strategică, digitalizare și respectarea reglementărilor. Toate aceste elemente, integrate corect, pot transforma economia socială într-un motor puternic al schimbării pozitive și al dezvoltării comunităților.

Dacă ideea ta poate schimba lumea în bine, nu ezita să o transformi într-o realitate!

Economia socială nu este doar despre afaceri, ci despre oameni, comunități și viitorul pe care îl construim împreună. Fie că ești antreprenor, susținător al inițiativelor sociale sau doar curios despre acest domeniu, fiecare acțiune contează.

Implică-te, sprijină afacerile sociale și contribuie la o schimbare pozitivă!

Nu ezitați să ne contactați pentru orice informații iar de aici vă urăm spor la depunerea planurilor de afaceri și fie ca cel mai inovator să câștige! Felicitări pentru parcursul vostru în proiectul nostru și ne-am bucurat să vă avem aproape! Să aveți parte de inspirație, curaj și perseverență în tot ceea ce vă propuneți!

Vă uram să aveți spor în toate inițiativele care aduc valoare comunității și lumii în care trăim!

Planul de marketing al economiei sociale

În contextul actual, dominat de tehnologie și rețele sociale, marketingul a devenit un pilon esențial pentru succesul oricărei afaceri, inclusiv pentru întreprinderile sociale aflate la început de drum. Aceste organizații, care îmbină obiectivele economice cu misiuni sociale, se confruntă cu provocarea de a-și promova atât produsele sau serviciile, cât și cauzele pe care le susțin. Marketingul eficient le permite întreprinderilor sociale să își crească vizibilitatea și să atragă susținători pentru cauza lor. Prin utilizarea platformelor de social media, aceste organizații pot ajunge la un public larg, comunicându-și misiunea și valorile într-un mod accesibil și atractiv. De exemplu, o campanie pe Facebook poate avea o rată de angajament de până la 4%, în timp ce metodele tradiționale, precum televiziunea sau radioul, abia ating un procent de 0,05%.În plus, marketingul pe rețelele sociale oferă oportunități de a construi o comunitate loială în jurul brandului. Prin crearea de conținut valoros și relevant, întreprinderile sociale pot stimula interacțiunea și angajamentul publicului, consolidând astfel relația cu susținătorii și beneficiarii lor. De asemenea, aceste platforme permit segmentarea precisă a audienței, asigurându-se că mesajele ajung la persoanele cele mai interesate de cauza promovată. Pentru a maximiza impactul, este esențial ca întreprinderile sociale să identifice corect publicul țintă și să adapteze strategiile de marketing în funcție de nevoile și preferințele acestuia. Monitorizarea și analiza performanței campaniilor permit ajustarea în timp real a mesajelor și tacticilor, asigurându-se astfel că organizația rămâne relevantă și eficientă în demersurile sale de promovare.

În Uniunea Europeană, numeroase întreprinderi sociale au demonstrat că implementarea unor strategii de marketing eficiente este esențială pentru promovarea misiunii lor și pentru asigurarea sustenabilității economice.

Am realizat o cercetare de piață pentru a vă prezenta câteva exemple care ne-au impresionat:

• Humana Nova (Croația)

Humana Nova este o întreprindere socială din Croația care se concentrează pe reutilizarea și reciclarea textilelor, oferind locuri de muncă persoanelor din grupuri vulnerabile. Prin adoptarea unor strategii de marketing axate pe sensibilizarea publicului cu privire la importanța reciclării și a consumului responsabil, Humana Nova a reușit să își crească vizibilitatea și să atragă clienți preocupați de sustenabilitate.

• Kierrätyskeskus (Finlanda)

Kierrätyskeskus este o rețea de centre de reciclare din Finlanda care promovează reutilizarea și reducerea deșeurilor. Prin campanii de marketing educaționale și colaborări cu autoritățile locale, organizația a reușit să își consolideze poziția în comunitate și să încurajeze un stil de viață ecologic în rândul cetățenilor.

• Moara de Hârtie – Satul Meșteșugarilor (Comana, județul Giurgiu)

Această întreprindere socială promovează meșteșugurile tradiționale românești, oferind ateliere de țesut, croitorie, olărit și altele. Prin activitățile sale, contribuie la păstrarea patrimoniului cultural și la dezvoltarea comunității locale.

• Made in Roșia Montană
Această inițiativă creează haine din lână produsă sustenabil, croșetate de femeile din satele Roșiei Montane și împrejurimi. Astfel, oferă locuri de muncă și păstrează tradițiile locale.

• Nod Verde (Cluj-Napoca)
Un hub alimentar care furnizează produse proaspete de la fermierii locali din Cluj și împrejurimi, susținând agricultura locală și sustenabilă.

• Atelierul de Pânză (București)
Parte a organizației Viitor Plus, acest atelier produce sacoșe și accesorii din materiale textile reutilizate, angajând persoane cu dizabilități și promovând un stil de viață ecologic

• BRICKED – Saved Bricks of Transylvania

Această întreprindere recuperează și reutilizează cărămizi vechi pentru a amenaja spații interioare și exterioare, oferind locuri de muncă persoanelor din medii vulnerabile.

• Brutăria CONCORDIA (Ploiești)

Inițiată de CONCORDIA Development, această brutărie produce pâine și produse de patiserie, oferind tinerilor din medii defavorizate șansa de a se integra profesional.

Aceste exemple evidențiază importanța marketingului în succesul întreprinderilor sociale din Uniunea Europeană. Prin strategii de marketing bine elaborate și adaptate misiunii lor sociale, aceste întreprinderi reușesc să își promoveze cauza, să atragă clienți și să asigure sustenabilitatea financiară, contribuind în același timp la incluziunea socială și la dezvoltarea comunităților locale.

În concluzie, marketingul joacă un rol crucial în dezvoltarea și succesul întreprinderilor sociale la început de drum. Prin implementarea unor strategii de marketing bine gândite și adaptate specificului organizației, aceste întreprinderi pot crește gradul de conștientizare a cauzei lor, atrage susținători și, în cele din urmă, genera un impact social pozitiv.

Întrebări legate de statutul întreprinderii sociale

1. Transferul mijloacelor fixe între întreprinderi sociale

Întrebare: În cazul în care două societăți comerciale (SRL-uri) cu statut de economie socială, conform art. 2 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială, doresc să transfere mijloace fixe de la una la cealaltă, este posibil acest transfer printr-un act de donație? Dacă nu, care este modalitatea legală pentru a realiza acest transfer?

Răspuns: Transferul mijloacelor fixe între două SRL-uri cu statut de întreprindere socială nu poate fi realizat prin donație, deoarece donația este specifică transferului de bunuri fără contraprestație între persoane fizice sau între persoane fizice și juridice de drept public. În acest context, transferul se poate realiza prin vânzare-cumpărare, respectând prevederile legale aplicabile.

2. Renunțarea la statutul de întreprindere socială

Întrebare: Un SRL înființat ca întreprindere socială a beneficiat în 2021 de fonduri europene. Conform legislației, a avut dreptul să renunțe la atestatul de întreprindere socială (predat la AJOFM). În 2023, societatea a obținut profit și dorește să renunțe și la ONRC la statutul de întreprindere socială. Ce implicații are modificarea statutului firmei și ce obligații fiscale apar în acest context?

Răspuns: Renunțarea la statutul de întreprindere socială implică modificarea actului constitutiv al societății și înregistrarea acestei modificări la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Din punct de vedere fiscal, societatea va fi supusă regimului fiscal aplicabil entităților obișnuite, fără a mai beneficia de facilitățile fiscale specifice întreprinderilor sociale. Este important ca societatea să analizeze impactul fiscal al acestei schimbări și să se asigure că respectă toate obligațiile legale aferente.

3. Compensarea între elementele de active și datorii

Întrebare: În situația în care clădirea unui hotel a fost transferată pe numele administratorului prin adjudecare, iar datoria societății către administrator a fost astfel stinsă, care sunt implicațiile fiscale pentru administrator și care sunt înregistrările contabile corespunzătoare pentru această operațiune?

Răspuns: Transferul clădirii către administrator prin adjudecare în contul unei datorii implică recunoașterea unui venit impozabil pentru administrator, supus impozitului pe venit și, după caz, contribuțiilor sociale. Din punct de vedere contabil, societatea va înregistra stingerea datoriei față de administrator și scoaterea din evidență a clădirii transferate, recunoscând eventualele diferențe rezultate din această operațiune.

4. Taxele datorate pentru dividendele distribuite unei persoane fizice nerezidente

Întrebare: Care sunt taxele datorate pentru dividendele distribuite unei persoane fizice nerezidente și ce obligații declarative are societatea plătitoare?

Răspuns: Dividendele plătite unei persoane fizice nerezidente sunt supuse impozitului pe veniturile obținute din România de nerezidenți, cu o cotă standard de 5%. Societatea plătitoare are obligația de a reține la sursă acest impozit și de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a efectuat plata dividendelor. De asemenea, societatea trebuie să depună declarația 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat și, ulterior, declarația informativă 207 privind impozitul reținut la sursă și câștigurile/pierderile realizate, până la termenul legal stabilit.

Pentru a accesa toate cele 32 de întrebări și răspunsuri referitoare la economia socială, vă recomandăm să vizitați secțiunea dedicată de pe PortalCodulFiscal.ro.

5. PFA și student. Taxe datorate

Întrebare: O persoană fizică autorizată (PFA) deținută de o persoană care are și calitatea de student datorează contribuția individuală de sănătate în anul 2024? Dacă da, cum se calculează această contribuție?

Răspuns: Calitatea de student nu scutește automat persoana fizică autorizată de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Dacă venitul net anual estimat sau realizat din activități independente depășește plafonul de 12 salarii minime brute pe țară, PFA-ul este obligat să plătească CASS. Contribuția se calculează ca 10% din baza anuală de calcul, care poate fi plafonul minim (12 salarii minime brute) sau venitul efectiv realizat, în funcție de opțiunea contribuabilului.

6. Cesiunea părților sociale și profitul nerepartizat

Întrebare: Un asociat unic al unui SRL dorește să cedeze 50% din părțile sociale unui nou asociat. Cum poate asociatul inițial să ridice dividendele din profitul nerepartizat anterior cooptării noului asociat?

Răspuns: Dividendele aferente profitului nerepartizat până la momentul cooptării noului asociat aparțin asociatului inițial. Acesta poate decide repartizarea și distribuirea dividendelor înainte de cesiunea părților sociale. După cooptarea noului asociat, profitul generat ulterior va fi repartizat proporțional cu noile cote de participare la capitalul social.

7. Cesiunea părților sociale la valoarea nominală

Întrebare: Trei asociați ai unei firme hotărăsc cooptarea unui nou asociat și cesionează fiecare părți sociale la valoarea nominală. Care sunt implicațiile fiscale și obligațiile declarative în acest caz?

Răspuns: Cesiunea părților sociale la valoarea nominală între persoane fizice nu generează obligații fiscale suplimentare pentru cedanți, deoarece nu există un câștig impozabil. Totuși, este necesară înregistrarea modificărilor în Registrul Comerțului și actualizarea documentelor societății.

8. Cesiunea părților sociale către un nerezident

Întrebare: O societate pe acțiuni din România deține 99 de părți sociale într-un SRL și dorește să le vândă unei societăți din Germania la un preț mai mare decât valoarea nominală. Care sunt implicațiile fiscale și monografia contabilă pentru această tranzacție?

Răspuns: Vânzarea părților sociale la o valoare mai mare decât cea nominală generează un câștig impozabil pentru societatea vânzătoare. Acest câștig este supus impozitului pe profit. În contabilitate, se înregistrează valoarea de vânzare ca venit și se scade valoarea contabilă a părților sociale cedate, rezultând astfel câștigul sau pierderea din tranzacție.

9. Cesiunea părților sociale și dreptul la dividende

Întrebare: Un asociat unic cedează 50% din părțile sociale unui nou asociat în decembrie 2023. Cum se repartizează profitul aferent anului 2023 la dividende între cei doi asociați?

Răspuns: Profitul realizat în anul 2023 până la data cesiunii părților sociale aparține asociatului inițial. După cesiune, profitul realizat se împarte proporțional cu noile cote de cesiune realizate după împărțire.

Întreprinderea socială

Cine le atestă?
Întreprinderile sociale sunt acele întreprinderi de economie socială atestate de către Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă.
Ce reprezintă?
Întreprinderile sociale reprezintă un nou tip de inițiativă, rolul lor fiind acela de a rezolva o problemă socială utilizând instrumente de business: producerea și vânzarea de produse și servicii.

Care este scopul?
Într-o afacere socială, investitorul își propune să ajute alte persoane, fără a lua dividende din profiturile înregistrate. În definitiv, o afacere socială se administrează ca o afacere clasică, generând profit suficient pentru a acoperi costurile și pentru a crea resursele necesare realizării scopului social.

Ca forme legale de organizare, întreprinderile sociale pot fi:
• societățile comerciale cu răspundere limitată sau societățile pe acțiuni, atestate ca întreprinderi sociale
• societățile cooperative
• cooperativele de credit
• asociațiile și fundațiile
• casele de ajutor reciproc ale salariaților
• casele de ajutor reciproc ale pensionarilor
• societățile agricole
• cooperativele agricole

Atestatul de întreprindere socială

Atestatul se obține la solicitarea entităților din lista de mai sus, dacă prevăd în actele de înființare și funcționare respectarea cumulativă a următoarelor criterii (Art. 8 alin. 4 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială):
• acționează în scop social și/sau în interesul general al comunității;
• alocă minimum 90% din profitul/excedentul realizat scopului social și rezervei statutare;
• se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
• alocă principiul echității sociale față de angajați și administrator, asigurând niveluri de salarizare/remunerare echitabile, între care nu pot exista diferențe care să depășească raportul de 1 la 8.

Acest atestat se acordă pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii.

Dezvoltarea întreprinderilor sociale în România

Provocări ale întreprinderilor sociale

• Întreprinderile sociale din România se confruntă cu multiple provocări, inclusiv:
• Lipsa finanțării adecvate pentru inițiere și
• Birocrația excesivă și lipsa unor politici clare de sprijin
• Dificultăți în   atragerea   personalului   calificat,   mai   ales   în   zonele defavorizate.
• Acces limitat la piețele de desfacere și la contracte

Oportunități pentru întreprinderile sociale

În ciuda provocărilor, există și numeroase oportunități pentru dezvoltarea acestui sector:

• Creșterea interesului public pentru consumul responsabil și economia socială.
• Acces la fonduri europene și naționale dedicate antreprenoriatului
• Parteneriate strategice cu autoritățile locale și mediul de
• Crearea de rețele și asociații de sprijin pentru schimbul de bune

Exemple de succes

Unele întreprinderi sociale din România au reușit să se dezvolte și să devină exemple de bună practică. Printre acestea se numără cooperativele sociale care angajează persoane din grupuri vulnerabile, atelierele protejate pentru persoane cu dizabilități și inițiativele comunitare de dezvoltare rurală.

Rolul întreprinderilor sociale în Incluziunea Socială 

Întreprinderile sociale joacă un rol esențial în incluziunea socială, contribuind la integrarea persoanelor vulnerabile pe piața muncii și la dezvoltarea comunităților locale. Prin angajarea persoanelor defavorizate, acestea oferă oportunități de muncă și reduc inegalitățile sociale.

Impactul asupra comunității

• Crearea de locuri de muncă – Întreprinderile sociale oferă locuri de muncă pentru persoane din grupuri vulnerabile, reducând rata șomajului și îmbunătățind nivelul de trai.
• Sprijin pentru integrarea socială – Pe lângă angajare, aceste organizații oferă formare profesională, consiliere și alte servicii care ajută persoanele defavorizate să se integreze mai ușor în societate.
• Acces la servicii esențiale – Multe întreprinderi sociale dezvoltă programe și servicii destinate comunităților defavorizate, cum ar fi educația, sănătatea și asistența socială.
• Dezvoltarea economiei locale – Prin promovarea producției locale și a comerțului echitabil, întreprinderile sociale stimulează economia locală și încurajează consumul responsabil.
• Reducerea excluziunii sociale – Oferind oportunități de muncă și sprijin pentru categoriile vulnerabile, întreprinderile sociale contribuie la o societate mai echitabilă și mai incluzivă.

Exemple de bună practică

Atelierele protejate pentru persoane cu dizabilități – Acestea oferă oportunități de muncă pentru persoane cu dizabilități, ajutându-le să devină independente financiar și să se integreze în societate.

Cooperative sociale în mediul rural – Întreprinderi care sprijină fermierii locali prin crearea de piețe de desfacere și facilitarea accesului la resurse.

Proiecte de reciclare și mediu – Inițiative sociale care creează locuri de muncă pentru persoane din grupuri defavorizate și contribuie la protecția mediului.

Astfel, întreprinderile sociale nu doar că generează valoare economică, dar și contribuie la construirea unei societăți mai incluzive. Prin sprijinirea acestora, România poate avansa către un model de economie mai echitabilă și sustenabilă, în care fiecare individ are șansa de a contribui activ la dezvoltarea comunității sale.

De ce să inițiezi o întreprindere socială în locul uneia tradiționale?

Într-un peisaj economic în continuă schimbare, antreprenorii își pun adesea întrebarea: este mai bine să înființeze o întreprindere socială sau una tradițională? Alegerea unei întreprinderi sociale vine cu multiple avantaje, atât din punct de vedere economic, cât și social. Iată principalele motive pentru care ar trebui să iei în considerare această opțiune:

1. Impact pozitiv asupra comunității
Întreprinderile sociale au un scop clar definit: să contribuie la bunăstarea comunității și să rezolve probleme sociale, economice sau de mediu. Spre deosebire de o companie tradițională, care urmărește în principal profitul, o întreprindere socială reinvestește veniturile pentru a maximiza impactul pozitiv.

2. Acces la finanțare și sprijin guvernamental
Multe guverne și organizații internaționale oferă granturi, subvenții și finanțări nerambursabile pentru întreprinderile sociale. Acestea pot beneficia și de facilități fiscale, ceea ce le oferă un avantaj competitiv în comparație cu firmele obișnuite.

3. Reputație și loialitate sporită din partea consumatorilor
Consumatorii devin din ce în ce mai conștienți de impactul pe care îl au asupra mediului și societății. O întreprindere socială are șanse mai mari să atragă clienți fideli, care preferă să sprijine afaceri cu un impact pozitiv.

4. Satisfacție profesională și motivare crescută
Fondarea unei întreprinderi sociale aduce satisfacție personală și profesională antreprenorului, deoarece nu urmărește doar succesul financiar, ci și schimbarea în bine a comunității.

5. Dezvoltarea unei economii sustenabile
Întreprinderile sociale contribuie la o economie mai echitabilă, în care beneficiile sunt distribuite echitabil, promovând incluziunea socială și dezvoltarea sustenabilă.

În concluzie, deși întreprinderile tradiționale rămân o opțiune viabilă, întreprinderile sociale oferă oportunități unice de a combina succesul economic cu schimbarea pozitivă. Alegerea de a iniția o astfel de afacere nu este doar un act de antreprenoriat, ci și un angajament față de viitorul comunității și al societății în ansamblu.

Cum arată un antreprenor social de succes și ce îl motivează?

Într-o lume în care afacerile nu mai sunt doar despre profit, antreprenorii sociali joacă un rol esențial în rezolvarea problemelor comunitare și de mediu. Dar ce caracterizează un antreprenor social de succes și ce îl motivează să își continue misiunea?

Trăsăturile unui antreprenor social de succes

1. Viziune clară și angajament – Un antreprenor social are o viziune clară asupra impactului pe care dorește să îl genereze și este determinat să își atingă obiectivele.
2. Creativitate și inovație – Găsește soluții originale pentru probleme sociale și economice, combinând sustenabilitatea cu responsabilitatea socială.
3. Empatie și pasiune pentru schimbare – Înțelege nevoile comunității și lucrează activ pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale beneficiarilor săi.
4. Rezistență la eșec – Depășește obstacolele cu determinare, învățând din greșeli și adaptându-se rapid la schimbări.
5. Abilități de leadership și colaborare – Inspiră echipa și partenerii să contribuie la o cauză mai mare decât interesul individual.

Ce îl motivează pe un antreprenor social?

1. Impactul pozitiv asupra societății – Motivația principală este schimbarea reală pe care o poate aduce în comunitate.
2. Sensul și împlinirea personală – Spre deosebire de afacerile tradiționale, succesul antreprenorului social nu se măsoară doar în profit, ci și în valoarea pe care o creează pentru ceilalți.
3. Sustenabilitatea pe termen lung – Își propune să construiască un model de afacere durabil, care să creeze un echilibru între profit și responsabilitate socială.
4. Recunoașterea și sprijinul comunității – Își găsește motivația în sprijinul oferit de cei care cred în cauza sa și în rezultatele vizibile ale muncii sale.

Un antreprenor social de succes nu este definit doar de rezultate financiare, ci mai ales de impactul pozitiv pe care îl are asupra comunității. Prin perseverență, pasiune și o viziune clară, acești lideri schimbă lumea, un pas la rând.

1. Impact pozitiv asupra comunității
Întreprinderile sociale au un scop clar definit: să contribuie la bunăstarea comunității și să rezolve probleme sociale, economice sau de mediu. Spre deosebire de o companie tradițională, care urmărește în principal profitul, o întreprindere socială reinvestește veniturile pentru a maximiza impactul pozitiv.

2. Acces la finanțare și sprijin guvernamental
Multe guverne și organizații internaționale oferă granturi, subvenții și finanțări nerambursabile pentru întreprinderile sociale. Acestea pot beneficia și de facilități fiscale, ceea ce le oferă un avantaj competitiv în comparație cu firmele obișnuite.

3. Reputație și loialitate sporită din partea consumatorilor
Consumatorii devin din ce în ce mai conștienți de impactul pe care îl au asupra mediului și societății. O întreprindere socială are șanse mai mari să atragă clienți fideli, care preferă să sprijine afaceri cu un impact pozitiv.

4. Satisfacție profesională și motivare crescută
Fondarea unei întreprinderi sociale aduce satisfacție personală și profesională antreprenorului, deoarece nu urmărește doar succesul financiar, ci și schimbarea în bine a comunității.

5. Dezvoltarea unei economii sustenabile
Întreprinderile sociale contribuie la o economie mai echitabilă, în care beneficiile sunt distribuite echitabil, promovând incluziunea socială și dezvoltarea sustenabilă.

În concluzie, deși întreprinderile tradiționale rămân o opțiune viabilă, întreprinderile sociale oferă oportunități unice de a combina succesul economic cu schimbarea pozitivă. Alegerea de a iniția o astfel de afacere nu este doar un act de antreprenoriat, ci și un angajament față de viitorul comunității și al societății în ansamblu.